Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ORGANIZARE SOCIALA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru ORGANIZARE SOCIALA.

COLECTIVISM

... COLECTIVÍSM s . n . Doctrină și tip de organizare

 

AȘEZARE

... f . 1. Acțiunea de a ( se ) așeza și rezultatul ei . 2. Loc unde se află ( stabilit ) cineva sau ceva . 3. ( Rar ) Mod de organizare

 

FEUDALISM

... FEUDALÍSM s . n . 1. Ansamblul raporturilor , întemeiate pe fidelitatea personală , dintre suzeran și vasal . 2. Organizare social - economică care , în concepția materialist - istorică , urmează după sclavagism și precedă capitalismul și în care baza relațiilor o constituie stăpânirea feudală asupra pământului și dependența ...

 

GINTĂ

... ginți , s . f . Grup de oameni care provin dintr - un strămoș comun , formând unitatea ( 4 ) de producție fundamentală a comunei primitive ; formă de organizare

 

OBȘTE

... Înv . ) Spec . Comunitate a călugărilor de la o mănăstire ; p . ext . chinovie . 3. ( Înv . ) Obștească adunare ; p . ext . adunare , consiliu . 4. Formă de organizare socială specifică orânduirii feudale , care face legătura între aceasta și orânduirile anterioare și care se caracterizează prin munca în comun și prin îmbinarea proprietății private ...

 

PATRIARHAT

... PATRIARHÁT s . n . 1. Formă de organizare socială în care gradele de rudenie sunt socotite în linie masculină , iar bărbatul este considerat șef al familiei , cu rol predominant în viața comunității . 2 ...

 

ORDINE

... ÓRDINE , ordini , s . f . 1. Dispoziție , succesiune regulată cu caracter spațial , temporal , logic , moral , estetic ; organizare , înșiruire , rând , rânduire , orânduială . 2. Așezare a unor obiecte potrivit unor cerințe de ordin practic și estetic , rânduială ; p . ext . conformitate cu o ... cerință , cu o normă , cu o disciplină , cu o regulă . 3. Principiu de cauzalitate sau de finalitate a lumii , lege proprie naturii . 4. Organizare

 

INSTITUȚIE

... INSTITÚȚIE , instituții , s . f . 1. Organ sau organizație ( de stat ) care desfășoară activități cu caracter social , cultural , administrativ etc . 2. Formă de organizare a raporturilor sociale , potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate ; institut ( 3 ) . Instituția căsătoriei . 3. Organizație care desfășoară o activitate de interes ...

 

FORMĂ

... FÓRMĂ , forme , s . f . 1. ( Fil . : În corelație cu conținut ) Categorie care desemnează structura internă și externă a unui conținut , modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect sau un proces . 2. Înfățișare , aspect ( extern ) , contur , siluetă . 3. ( Geogr . : în sintagma ) Formă de ... interacțiunii agenților geografici interni și externi . 4. Totalitatea mijloacelor de exprimare a conținutului unei opere artistice . 5. Fel , chip , mod . 6. Mod de organizare , de conducere politică , socială etc . 7. Dispoziție de procedură ( care poate atrage anularea unui act sau a unei hotărâri judecătorești ) . 8. ( Lingv . ) Complex ...

 

STRUCTURĂ

... STRUCTÚRĂ , structuri , s . f . I. 1. Mod de organizare internă , de alcătuire a unui corp , a unui sistem ; mod de asociere a componenților unui corp sau a ... a unui edificiu , a unui pod etc . 4. Mod de alcătuire a unei opere literare , muzicale etc . 5. Mod specific de organizare a elementelor constitutive ale unei limbi . II. Mod de organizare , de întocmire a societății din punct de vedere economic , social

 

MECANISM

... de funcționare a unui mecanism ( 1 ) . 3. Mod în care se desfășoară un fenomen , o reacție etc . 4. P . anal . Sistem , mod de organizare

 

   Următoarele >>>